Unde rămân cuvintele nespuse?

Să știi că toate cuvintele pe care nu le spui, mor. Dar, înainte să moară, se agață de tine și ceas de ceas în toate formele existenței lor încearcă să prindă ecou.

Dacă calculez bine,  toate cuvintele nespune ar putea fi volume întregi de cărți - nescrise până la urmă. Sau cu toate paginile arse înainte să le citim. Râmân regrete în loc de cerneală și tăcere în loc de vorbe. 

Cel mai greu însă e momentul când te întrebi de ce nu ai vorbit? Conștiința ta nu știe ce să răspundă.

Toate cuvintele la care renunțăm rămân iscălite în puterea unei emoții frânte pe care ne imaginăm că o trăim. Toate cuvintele nespuse sunt mai puternice decât tine! Și păcătoase, pe măsura tăcerii lor.

Eu cred că toate cuvintele nespuse din lipsă de -  timp, încredere, interes rămân într-un colț al inimii. Oarecum împovărează inima și îi aftectează ritmul. Elibereaz-o mai bine!

Cred în puterea cuvintelor și mai cred în euforia momentului pe care o simțim atunci când auzim și mai ales vedem ceea ce ne dorim.

Cuvintele ar trebui sortate după importanță, sinceritate, vechime pentru că odată cu trecerea timpului cuvintele își pierd puterea.

Am auzit că timpul schimbă lucrurile. Adevărat, dar nu e atât de simplu. Timpul nu e suficient. Nefăcând nimic, lăsăm lucurile neschimbate.

Acțiunile schimbă lucrurile.

Faptele schimbă lucrurile.

Cuvintele schimbă lucrurile.

TĂCERILE NU!

Cuvintele nespuse se pierd sau rămân în sufletul nostru și uneori, cum îmi place mie să cred le mai regăsim undeva la marginea pământului ...