miercuri, 22 octombrie 2014

Zile de ploaie. Plouă cu zilele. Gânduri de ploaie


           Azi e o zi cu multă ploaie. Zilele astea parcă iți pun sufletul la încercare. Și gândurile le apasă pană când singure prind contur. Vrei nu vrei, te refugiezi în plapuma călduroasă, te cocoți într-un fotoliu la televizor, citești o carte, te uiți la poze vechi, la un film, sau fugi în brațele cele mai dragi. 
 Zilele astea sunt de preferat sa se suprapună cu un sfârșit de săptămana pentru ca altfel pot deveni doar niște zile melancolice. 


În după-mesele ploioase îmi place să simt mirosul de aer cald prin casă, să-mi iau şosetele pluşate, un pulover gros şi comod, să-mi aprind veioza, să-mi dau drumul la muzică în fundal şi să fac acele zeci de lucruri mici (sau mari) pe care întotdeauna mi le doresc şi de care niciodată nu am timp. 

În zilele ploioase ar trebui să fim mult mai optimiști. Până la urmă nu e așa rau să îți petreci ziua în casă, poate e un semn că ai nevoie de timp pentru tine, pentru gândurile tale sau pentru spațiul în care trăiești. 

Cel mai important lucru de făcut cand ploaia se linișteste este să deschizi fereastra larg și să simți acel aer proaspăt și răcoritor care te revigorează.  Ajungi să realizezi că și ploaia face parte din viața ta și că ai multe amintiri datorită ei.




sâmbătă, 18 octombrie 2014

Cărțile pe față

Întâlnirea cu Andreea Esca. Ce-am făcut când am tăcut

Mă înclin. Femeia asta transmite profesionalism. Bunătate. Dincolo de sticla ,,groasă”, sufletul ei este unul deschis și mare. Un model prefect de ,,cum se face” meseria asta, o femeie de succes, o mamă și o soție impecabilă. Am crescut cu ea la televizor, i-am ascultat astăzi povestea și  vreau să strig în gura mare că niciodată nu am fost atât de captată de vorbele unui om. Și da, ea este un om în întreaga lui definiție.

Este ... un exemplu în manevrarea cuvintelor, un om discret, pozitiv, energic, ce răspândește prietenie, liniște, motivație și mult, foarte mult interes.
Atunci când un om transmite mai mult decât noutatea, înseamnă că omul ăla e un om frumos, complex. Spui Pro TV, spui Andreea Esca. Imaginea ei construită cu pasiune, devotament, ambiție, a devenit în timp șablon pentru mulți dintre jurnaliști. Însă, nu oricine o poate face atât de bine. Ea tinde spre perfecțiune. Andreea Esca, este pentru mine o emblema, care cucerește printr-un stil propriu, autentic, original.

Rezultatul cărții? Un autoportret în cuvinte. Cuvinte simple, cuvinte care iți face plăcere să le citești.
Cum arată Andreea Esca în realitate? Exact ca și pe ecran. Nici o diferență notabilă. Doar faptul că în realitate transmite mult mai multe lucruri. Captează și impresionează prin simplitate, bună-dispoziție. Te face să rezonezi și să înțelegi lucrurile în modul cel mai firesc.

Îmi place Andreea Esca. Dintotdeauna. Și ca jurnalist profesionist, și ca persoană publică. Îmi place și cartea ei. E sinceră, caldă, veselă, autentică. Așa cum este Andreea Esca. Sunt fericită că am luat parte la acest evenient al lansării cărții ei. Am văzut prin ochii ei, lumea ei minunată.
Iți mulțumesc, Doamne că oamenii valoroși încă există. Iți mulțumesc Andreea. Sănătate și…multe știri.


vineri, 17 octombrie 2014

Prieteni … de ochii lumii.

Încercând să-mi explic fenomenul “prieteni” de-a lungul vremii mi-am făurit propria definiție.
Pentru mine, prieten inseamnă o persoană de suflet, care știe să te asculte, să te îndrume și să te înțeleagă, poate chiar să te accepte așa cum ești tu fără să aibă în schimb vreo pretenție sau interes. O asemenea persoană poate deveni indispensabilă. Am pierdut prieteni. Și prietene, dar viața m-a răsplătit cu alții, nu mulți, puțini – poate chiar numărabili pe degetele de la o mână. Și mai rămâne loc încă…
După toate persoanele cu care am avut plăcerea sau neplăcerea să intru în discuție sau să mă împrietenesc, am ajuns la concluzia ca prietenii mei îi iubesc, iar de loialitatea celorlalți nu sunt foarte interesată.
Nimeni nu are nevoie de prieteni de ochii lumii. Desi, ei sunt cei mai nevinovați sau dezinteresați. Sunt ocazionali și deloc statornici.
Deși îl putem împărți și cu alții, un prieten adevărat cu siguranță va rămâne veșnic – prietenul tău drag. Nu în ultimul rând, un prieten bun, e cel care te prețuiește îndeajuns de mult, încât să creadă și să te vadă cu aceiași ochi buni.

Vă mulțumesc dragi prieteni că existați în viata, sufletul și zilele mele.

Prietenia adevărată, seamănă cu un copac. Dacă îl cauţi, îl găseşti în acelaşi loc după ani şi ani.




joi, 9 octombrie 2014

Atunci când zâmbim ...


Transmitem cel mai simplu semnal al fericirii. Sau poate...doar o stare de moment. 
Pe lângă faptul că e cea mai studiată expresie facială de către scientologi, zâmbetul – fals sau real, iți schimbă infățișarea.

Ce este pentru mine zâmbetul?  Pe de-o parte, zâmbetul este ecoul sufletului fiecărui om, atunci când ceva sau cineva îl atinge plăcut în vreun fel, orice fel. E mulțumirea unei fapte bune. Pe de alta parte, zâmbetul poate fi și fals, malefic, parte integrantă a rău-voinței.
Zâmbetul este foarte complex, și spun asta fără să intru pe partea explicațiilor științifice sau exacte.

Poți zâmbi și cu ochii sau gesturile, pentru că așa cum există limbajul corpului așa putem vorbi și de zâmbetul corpului, nu?

Zâmbetul este o bucățică de fericire sau romantism, este un lapsus adus aminte, este bună-ziua, este noapte bună, este un mic secret, este ceva ce poate îmbrăca golul,este prietenie, dragoste, mândrie, reușită, surpriză - sesizarea paradoxalului, penibilului, afecțiunii.

Zâmbetul e fericire, fericire împărtăşită şi fericire primită. Partea pozitivă din toată povestea cu zâmbetul? Este molipsitor. Zâmbiți cât de mult puteți! 



duminică, 5 octombrie 2014

Trăiește pentru momentele pe care nu poți sa le descrii în cuvinte !


Gânduri, oameni, sentimente, locuri si apoi...rutină. Mult prea multă rutină...
Sunt frumoase toate lucrurile din viața asta păcătoasă! Chiar dacă uneori ne intersectăm cu zile amare, momentele frumoase le privim ca pe niște lucruri sfinte la care ne-am închina oricând. Trăiesc cum știu. Și mereu am știut să trăiesc - frumos. Personal, am speranță pentru viitor și câteva vise îndrăznețe ce sper că mi se vor îndeplini si nu mi se vor ruina. Am nostalgie și dor pentru trecutul mai concret decat prezentul pentru care nu am nimic. Trăiesc fiecare moment fiind eu și mă separ de lume atunci cand mă simt iubită și ocrotită.
Îmi e liniște în suflet, îmi e fericire și nostalgie, îmi e dor și bucurie, îmi e vară chiar dacă acum își ia rămas-bun de la mine, îmi e început de toamnă, îmi e speranță și încredere, îmi sunt dorințe și iluzii, imi sunt dezamăgiri și regrete amarnice, îmi sunt amintiri dragi, îmi sunt cuvinte, îmi sunt răni, îmi sunt oameni și locuri, îmi sunt povești și momente, îmi sunt întrebări și răspunsuri, îmi e timp, îmi e trecut și prezent, imi sunt alegeri și lupte, îmi sunt revederi și despărtiri, îmi sunt atat de multe… toate astea - într-un singur suflet.
În final, căutam sau cerșim iubire, ne mulțumim uneori doar să o oferim, pentru ca să o primim nu știm. Sau nu putem.
Tot ce ni se întâmplă - frumos, urât sau diabolic - suntem NOI. Ce pradă ușoară este omul atunci când nu știe ce are de făcut! Când ne aflam la limita autentică și la cumpăna deciziilor, sau când suntem pe culmile succesului...
"A trăi clipa" înseamnă a-ţi umple timpul preţios cu "ceva" ce îţi generează trăiri puternice. Găsește-ți "ceva"-ul tău preferat!
Trăieşti clipa când spui că ai fluturi în stomac - pentru că nu poți explica altfel starea asta.Săracii fluturi, ajung în stomac...
Trăieşti clipa când eşti într-un loc minunat de pe Pământ şi poţi să-i respiri aerul. Și rezonează cu locul ăla!
Trăieşti clipa prin simpla atenţie pe care o acorzi unei alte clipe din viaţa ta. Iubește-ți viața pentru că încă o ai. Iubește soarele, pentru că e cel mai minunat!
...puțini știu că nu contează anii din viață, ci viața din anii lor.

"Carpe diem, quam minimum credula postero" - în traducere: "Culege ziua de azi și fii cât mai puțin încrezător în viitor".

Să auzim de bine! Vă pup.