Trebuie
să recunosc că nu o dată, ci de nenumărate ori am spus un mare da, în loc să
îmi asum neputința, sau cel puțin lipsa de timp. Oamenii
percep foarte greșit acest refuz.
De fapt când spunem ,,nu”, spunem ,,nu”
propunerii, nu persoanei!
De multe ori cedezi în urma insistențelor, însă dacă cineva insistă, atunci trebuie și noi să
perserverăm cu refuzul.
Bunătatea în exces este dăunătoare. Nu e nevoie să ne asumăm lucruri pe care nu ni le dorim, sau să ne încărcăm cu această nevoie de acceptare uneori forțată din teama de a nu-i supăra sau răni pe cei care ne cer timpul nostru. Acceptând propunerea nedorită este în detrimentul nostru, pentru că ne lipsim de autenticitatea față de noi. Prețul pe care tot noi îl plătim este în primul rând renunțarea la libertatea de a alege ce să faci în momentul respectiv CU TIMPUL TĂU.
Trebuie
să existe niște limite clare ale spațiului nostru, de care să nu trecem și să
ne respectăm prioritățiile, dorințele, timpul și mai ales pe noi.
Nu amâna răspunsul negativ, pentru că suspansul nu ajută deloc în situațiile acestea. Acesta nu e un timp câștigat, ci amăgit. Nu te preface că vrei, pentru ca pe urmă să refuzi. Dacă ajuți, spune da din tot sufletul.
Așteaptă-te
ca ceilalți să se supere pentru că nu mai pot profita de tine, dar între timp
spune NU atunci când ceea ce faci nu e înspre binele și confortul tău interior.
Ai
grijă de tine și de timpul tău, pentu ca mai apoi să poți avea grijă de cei din
jur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu